Home medic Laurentiu Ungurianu Afectiuni medicale tratateBoli genitale si ale sanilorFibromul uterin

Fibromul uterin 

2010-12-08 20:32:23

Introducere


Fibromul uterin denumeste tumori benigne, formate din tesut conjunctiv si muschi ai peretilor uterului. Numit si fibromiom, leiomiom sau miom uterin, acesta nu este asociat cu un risc crescut de cancer si nu evolueaza in mod obisnuit in cancer.

Trei femei din cinci sufera de fibrom uterin, dar majoritatea nu sunt constiente de acest lucru, deoarece nu prezinta simptome. Fibromul uterin este descoperit in mod accidental in timpul unui examen pelvic sau a unei ecografii de sarcina.

In general, fibromul uterin nu provoaca neplaceri si nu necesita tratament. In caz contrar, tratamentul medical si procedurile chirurgicale pot micsora sau indeparta fibromul. Rar, fibromul poate necesita tratament de urgenta atunci cand cauzeaza dureri pelvice bruste, violente.

Fibromul poate creste sub forma unui singur nodul, sau in ciorchini si poate avea dimensiuni de la 1 mm la peste 20 cm in diametru. Tumorile pot creste in grosimea peretilor uterului, pot aparea in relief in cavitatea uterina, sau pot fi situate imediat sub mucoasa uterina (stratul de celule care captuseste interiorul uterului). In cazuri rare, se intalneste fibromul submucos pediculat – localizat de asemenea sub mucoasa uterina, dar este suspendat de un pedicul – un suport alungit, de forma unui tub lung si fin.

Fibromul uterin este mai frecvent la femeile cu varste intre 40 si 50 ani si la femeile de culoare.

Cauzele fibromului uterin:

Cauzele aparitiei fibromului uterin nu sunt cunoscute, dar studiile indica mai multi factori:
» hormonii feminini – estrogenul si progesteronul, doi hormoni care stimuleaza dezvoltarea mucoasei uterine in pregatirea pentru o sarcina, par sa favorizeze cresterea fibroamelor.
Fibromul contine mai multi receptori pentru estrogen si progesteron decat celulele normale ale muschiului uterin.
» alte substante – substantele care contribuie la mentinerea tesuturilor corpului, precum factorii de crestere asemanatori insulinei, pot fi implicate in cresterea fibroamelor.

Dimensiunea fibroamelor variaza foarte mult – de la dimensiuni microscopice, ele pot creste suficient incat sa mareasca si sa deformeze uterul.
Majoritatea fibroamelor apar la femeile de varsta reproductiva, iar potrivit unor studii cel putin 25% din femei sufera de fibrom uterin. Se intalnesc rareori la fete inainte de prima menstruatie (menarha) si de obicei se stabilizeaza sau dispar la femeile in post menopauza.


Semne si simptome


Fibromul uterin se manifesta prin urmatoarele semne si simptome:

» flux menstrual abundent
» menstruatie prelungita
» sangerari intre menstre
» durere sau presiune pelvina
» incontinenta urinara sau urinare frecventa
» constipatie
» durere de spate


Semnele si simptomele fibromului sunt influentate de localizarea acestuia:
Fibromul submucos – fibromul care creste sub mucoasa uterina este considerat a fi responsabil de sangerarea prelungita si abundenta din timpul menstrelor.
Fibromul subseros – fibromul care se dezvolta pe fata externa a uterului poate uneori comprina vezica, determinand aparitia simptomelor urinare. Fibromul poate apasa si rectul, cauzand constipatie, sau nervii rahidieni, cauzand dureri de spate.
Rar, un fibrom poate cauza durere acuta atunci cand nu mai este aprovizionat cu sange. Lipsit de nutrientii necesari, fibromul incepe sa moara, iar produsele rezultate din degenerarea fibromului se pot infiltra in tesuturile invecinate, cauzand durere si febra. Un fibrom pediculat, care atarna de un pedicul in interiorul sau in exteriorul uterului, poate cauza durere atunci cand pediculul se rasuceste, intrerupand irigarea sa cu sange.


Diagnostic


Examenul fizic
Fibromul uterin este deseori descoperit in mod accidental in timpul unui examen pelvic efectuat din alte motive. Medicul poate depista anomalii in forma uterului, indicand prezenta fibroamelor.
Tuseul vaginal permite depistarea unei anomalii in pozitia uterului sau marirea volumului acestuia (prezenta unei mase ovariene va fi usor de detectat). El ajuta si la identificarea unui chist ovarian, a unei cresteri sau a unei anomalii in consistenta colului uterin, care este uneori modificat in caz de cancer.

Ecografia

Ecografia, o examinare ce utilizeaza ultrasunetele pentru a obtine imagini ale organelor interne, poate fi folosita pentru a confirma diagnosticul de fibrom uterin, pentru a determina localizarea si volumul sau.
Ecografia transabdominala (externa) permite vizualizarea unei zone anatomice mai mari. Uneori,  fibromul este descoperit in timpul unei ecografii efectuate din alte motive, de exemplu a unei ecografii de sarcina. Ecografia transvaginala (care consta in introducerea unei sonde in vagin pentru vizualizarea organelor din cavitatea abdominala) ofera informatii mai detaliate, deoarece sonda este mai aproape de uter.

Histeroscopia

Histeroscopia consta in introducerea unui instrument (numit histeroscop) in uter prin colul uterin. Tubul elibereaza un gaz pentru a mari dimensiunile uterului, astfel incat sa poata fi examinati peretii uterului si deschiderea trompelor uterine. Metoda este utilizata pentru depistarea fibromului submucos.

Histerosalpingografia

Aceasta tehnica utilizeaza o substanta de contrast ce permite opacifierea cavitatii uterine si a trompelor uterine, pentru o mai buna vizualizare pe cliseele radiologice. Histerosalpingografia pune in evidenta fibroamele, dar permite si observarea trompelor uterine, necesara in cazurile de infertilitate.

Alte teste

In cazurile de sangerari vaginale anormale, medicul va cere si efectuarea altor teste pentru depistarea cauzelor potentiale: tomografia computerizata (CT) si rezonanta magnetica nucleara (RMN).
O  hemograma (stabilirea compozitiei sangelui) poate fi efectuata pentru a pune in evidenta o anemie feripriva, cauzata de pierderea cronica de sange. Alte teste de sange pot fi efectuate pentru a elimina suspiciunea de tulburari hemostatice si pentru a determina nivelurile de hormoni reproductivi secretati de ovare.


Tratament


Expectativa

Majoritatea cazurilor de fibrom uterin sunt asimptomatice. Pentru acestea, expectativa, sau supravegherea medicala este cea mai buna optiune. Tumorile fibromatoase nu sunt canceroase si reprezinta rareori un pericol pentru sarcina. De obicei, ele cresc incet si tind sa se micsoreze dupa menopauza cand nivelul de hormoni sexuali scade.
Expectativa este cea mai buna optiune de tratament pentru marea majoritate a femeilor cu fibrom uterin.

Tratamentul medicamentos

Medicatia pentru fibromul uterin vizeaza hormonii care regleaza ciclul menstrual, tratand simptome precum sangerarea menstruala abundenta si durerea pelvina. Ea nu elimina tumorile fibromatoase, dar poate sa le micsoreze. Printre medicamente se numara:

Agonisti de GnRH (gonadoliberina). Pentru a declansa un nou ciclu menstrual, o regiune a creierului, hipotalamusul, elibereaza gonadoliberina. Aceasta ajunge la hipofiza, care stimuleaza ovarele sa produca estrogen si progesteron.
Medicamentele numite agonisti de GnRH (Lupron, Synarel) produc efectul opus celui provocat de hormonul natural GnRH. Astfel, nivelul de estrogen si progesteron scade, menstruatia se opreste, iar fibroamele isi reduc dimensiunea.
Hormonii androgeni. Ovarele si glandele suprarenale produc androgeni, sau hormoni masculini. Ca terapie medicala, androgenii pot reduce simptomele fibromului uterin. Danazol, un androgen sintetic asemanator cu testosteronul, a avut ca rezultat micsorarea tumorilor fibromatoase, reducerea dimensiunilor uterului, oprirea menstruatiei si corectarea anemiei. Dar efectele adverse, care constau in luarea in greutate, disforie (stari de depresie, anxietate sau nemultumire), acnee, cefalee, cresterea parului si ingrosarea vocii, determina numeroase femei sa evite aceste medicamente.
Alte medicamente – contraceptivele orale controleaza scurgerile menstruale, dar nu reduc dimensiunile tumorilor fibromatoase. Medicamentele antiinflamatorii nesteroidiene sunt eficiente impotriva sangerarilor menstruale abundente, dar nu reduc sangerarile cauzate de fibromul uterin.

Histerectomia

Histerectomia (indepartarea uterului) ramane singura solutie permanenta de tratare a fibromului uterin. Dar aceasta operatie este una radicala, in urma careia femeia nu mai poate avea copii. Daca histerectomia este asociata cu ovariectomia (ablatia ovarelor), se instaleaza o menopauza precoce si se pune problema instituirii unui tratament de substitutie hormonala.

Miomectomia

Miomectomia reprezinta extirparea fibromului si se practica atunci cand fibroamele sunt sursa unor simptome precum dureri la nivelul bazinului, tulburari urinare, marirea volumului abdomenului, tulburari digestive sau sterilitate.
Miomectomia permite pastrarea organelor reproductive in totalitate si nu impiedica obtinerea unei sarcini in viitor.
Miomectomia poate fi efectuata prin trei tehnici:

Miomectomie pe cale abdominala – se practica dupa efectuarea unei incizii abdominale sub anestezie totala sau epidurala. Aceasta procedura se adreseaza pacientelor cu fibrom interstitial (localizat in muschiul uterului) sau cu fibrom submucos.
Miomectomie laparoscopica – se adreseaza pacientelor cu fibroame de dimensiuni mici sau medii. Interventia se practica sub anestezie generala, iar spitalizarea nu depaseste o zi.
Miomectomie histeroscopica – este utilizata pentru tratarea fibroamelor accesibile prin cavitatea uterina (fibroame submucoase). Aceasta interventie chirurgicala se practica pe cale vaginala si sub controlul unui histeroscop – instrument ce permite vizualizarea interiorului uterului. Spitalizarea nu dureaza decat 24 ore.

Variatiile miomectomiei – in cadrul carora fibroamele uterine sunt distruse fara a fi excizate sunt:

Mioliza – procedura laparoscopica in care se utilizeaza un curent electric pentru a distruge fibroamele si a micsora vasele de sange care le iriga.
Criomioliza – procedura ce utilizeaza nitrogen lichid pentru a ingheta fibroamele.
Gradul de risc, eficienta si riscurile asociate cu recurenta fibroamelor urmeaza sa fie determinate pentru aceste doua proceduri.

Embolizarea arterelor uterine

Particule mici injectate in arterele care alimenteaza uterul, duc la intreruperea fluxului sangvin, si prin urmare la micsorarea tumorilor fibromatoase. Aceasta tehnica s-a dovedit a fi eficienta in micsorarea fibroamelor si in reducerea simptomelor provocate de acestea. In plus, tehnica prezinta avantajul de a putea fi realizata fara nicio incizie iar timpul necesar recuperarii este mult mai scurt.
Complicatii apar atunci cand este afectat fluxul sangvin la ovare sau la alte organe.

Tratamentul cu ultrasunete focalizate

Chirurgia cu ultrasunete focalizate (FUS - focused ultrasound surgery), ghidata prin rezonanta magnetica este o tehnica relativ recenta, aprobata de FDA in octombrie 2004. Spre deosebire de celelalte proceduri, FUS este o tehnica neinvaziva si permite mentinerea uterului.
Pacienta este plasata intr-un aparat special de RMN ce permite vizualizarea organelor. Astfel, fibroamele pot fi localizate si distruse, fara a necesita o incizie. Ultrasunetele focalizate de inalta frecventa sunt utilizate pentru a distruge cu precizie fibroamele.
Rezultatele initiale ale acestei tehnologii sunt promitatoare, dar efectele sale pe termin lung nu se cunosc inca.


Complicatii


Desi fibromul uterin este de obicei inofensiv, el poate cauza disconfort si poate duce la complicatii precum anemia datorita pierderii de sange. Daca un fibrom pediculat se rasuceste in jurul pediculului sau, pacienta poate simti o durere brusca, severa, violenta in abdomenul inferior. Aceasta situatie necesita atentie medicala de urgenta.

Unele fibroame au dimensiuni mici si nu provoaca neplaceri. Alte in schimb pot antrena complicatii:

» hemoragii abundente, observate in special in cazul de fibrom submucos, care nu cedeaza la tratament » medical si pot provoca o anemie insotita de:
» astenie
» palpitatii
» lipotimie (lesin)

» compresiuni – fibroamele localizate pe colul uterin comprima organele invecinate (vezica urinara, rectul, ureterele) cauzand:
-  tulburari ale circulatiei sangvine
-  tulburari urinare
-  constipatie

» torsiunea (rasucirea) unui fibrom subseros pediculat – se traduce printr-o durere violenta
» necroza (degenerescenta) unui fibrom
» cancerizarea (exceptionala)

Dr. Laurentiu Ungurianu

Medic chirurg
Spitalul clinic CF Witting
Localitate: Bucuresti
  • Educatie:

    Universitatea: UMF Targu-Mures,

    Facultatea: Medicina generala,
    Promotia: 1995.

    Domeniu de interes profesional:

    CURRICULUM VITAE

    1. Nume: UNGURIANU

    2. Prenume: LAURENTIU CRISTIAN

    3. Data şi locul naşterii: 28.06.1968, Localitatea : Nehoiu, Judetul Buzau.

    4. Cetăţenie: ROMANA

    5. Stare civilă: CASATORIT

    6. Studii:

    Instituţia : Liceul de Matematica-Fizica „B.P.Hasdeu” Buzau Facultatea de Medicina Generala Tg. Mures Clinica de Chirurgie Generala „Caritas” Bucuresti
    Perioada : Sept.1982-iun.1986 Sept.1989-iul.1995 Ian.1996-ian.2001
    Grade sau diplome obţinute : Diploma de Bacalaureat Diploma de Licenta Medic Specialist Chirurgie Generala

    7. Titlul ştiinţific: Doctor in Medicina in baza Ordinului Ministrului Educatiei si Cercetarii nr.4199 din 30.05.2005

    8. Experienţa profesională:
    Perioada: Ian.1996-ian.2001 Mar.2001-oct.2005 Oct.2005 - prezent
    Locul: Bucuresti Bucuresti Bucuresti
    Instituţia: Clinica de Chirurgie Caritas Sp.Univ.CF Witing Sp.Univ.CF Witing
    Funcţia: Medic Rezident Chirurgie Generala Medic Specialist Chirurgie Generala Medic Primar Chirurgie Generala
    Descriere:

    9. Locul de muncă actual şi funcţia: Spitalul Universitar CF Nr 1 „Witing” - Bucuresti, Medic Primar

    10. Vechime la locul de muncă actual: 10 ani

    11. Lucrari stiintifice publicate (titlul, editura, anul – cele mai reprezentative lucrari) :

    A. Carti, cursuri publicate in edituri recunoscute, indrumare publicate, capitole publicate in volume colective, capitole teoretice publicate :
    • Tehnici curente în chirurgia clasică şi laparoscopică, vol. I – indrumator in practica chirurgicala – F.D.Ungureanu, Ungurianu L. si colab., Editura Univ. Titu Maiorescu 2005, ISBN 973-7963-73-3;
    • Chirurgia abceselor hepatice - Monografie - F.D.Ungureanu, Ungurianu L. si colab., Editura Univ. Titu Maiorescu 2005, ISBN 973-7963-74-1;
    • Chirurgia laparoscopică a herniilor hiatale - Monografie - F.D.Ungureanu, Ungurianu L. si colab., Editura Univ. Titu Maiorescu 2005, ISBN 973-7963-79-2;
    • Polimorfism lezional al unghiului duodeno-jejunal Treitz - Monografie - F.D.Ungureanu, Ungurianu L. si colab., Editura Univ. Titu Maiorescu 2005, ISBN 973-7963-80-6;
    • Tehnici curente in chirurgia clasica si laparoscopica - indrumator in practica chirurgicala – Vol II; F.D.Ungureanu, Ungurianu L. si colab., Editura „Titu Maiorescu” - Bucuresti 2006 – ISBN 973-7963-73-3. ISBN (10) 973-569-938-9 Vol 2; ISBN (13) 978-973-569-938-3 Vol 2;

    B. Lucrari, articole, studii publicate studii publicate „in extenso” in reviste de circulatie nationala si internationala :
    1. Drainage of the Common Bile Duct by the Axial Transomphalic Extraperitoneal Route. E. Bratucu, F.D.Ungureanu L. Ungurianu - Digestive Surgery, 2000, 17: 348 – 353;
    2. Complicatii hemoragice neobişnuite după o peritonită apendiculară gravă operată
    F.D.Ungureanu, E. Bratucu, S. Georgescu, D. Marin, C. Daha, M. Marincas, L. Ungurianu, E. Puiu. - Revista Chirurgia, 2001, vol. 96, nr. 3, pag. 297 -302;
    3. Fistula gastrica dirijata pentru ulcer acut postoperator perforat
    F.D.Ungureanu, E. Bratucu, C. Daha, M. Marincas, L. Ungurianu, E. Puiu. - Revista Chirurgia, 2001, vol. 96, nr. 4, pag. 383 – 386;
    4. Extraperitoneal transomphalic drainage of the posthydatid hepatic restant cavity, by open and coeliscopic approach
    F.D.Ungureanu, E. Bratucu, C. Daha, L. Ungurianu and S. Cucu - Proceedings of the Eurosurgery 2002, Lisbon Portugal, June 5-7, 2002, Monduzzi Editore, International Proceedings Division (pag 339-346);
    5. Tumori carcinoide, leiomiosarcom şi metastază invazivă de adecocarcionam ale unghiului duodeno-jejunal Treitz
    F.D.Ungureanu, E. Brătucu, S. Haşiaş, S. Cucu., L. Ungurianu, M. Pricop, M. Debreţin, A.M. Ştefănescu, C. Ardelean, R. Dragomir - Revista Chirurgia, 2004, vol. 99, Nr. 2, pag. 177 – 187.
    6. Drenajul transomfalic extraperitoneal al cavităţii resatnte hepatice posthidatice pe cale laparoscopică
    F.D.Ungureanu, L. Ungurianu, S. Cucu, A. Gadea, M. Mihelis, G. Mircea, R. Dragomir, A.C.Moldovan - Revista Chirurgia, 2004, vol. 99, Nr. 3, pag. 159 - 165.
    7. Chist coledocian congenital – anomalie complexă a căilor biliare intra şi extrahepatice
    F.D.Ungureanu, M. Ioachimescu, L. Ungurianu, M. Pricop, G. Mircea, D. Drăgoescu, A.C.Moldovan - Revista Chirurgia, 2005, vol. 100, Nr. 1, ISSN 1221-9118, pag. 63 - 68.
    8. Drenajul transomfalic extraperitoneal în chistul hidatic al lobului stâng hepatic prin transpoziţia ligamentului rotund detaşat de ficat
    F.D.Ungureanu, L. Ungurianu, S.Haşiaş, S.Cucu, A. Gadea, I. Zaharescu, G. Mircea, M. Debreţin, A. C. Moldovan - Revista Chirurgia, 2004, vol. 99, Nr. 1, pag. 87 - 92.
    9. Coleperitoneu postoperator tardiv după colecistectomia laparoscopică
    F.D.Ungureanu, D.N. Straja, S. Haşiaş, L. Ungurianu, S. Ccucu, M. Pricop, M. Debreţin, G. Mircea, A. Gâdea, A.C. Moldovan - Rev. Med. Chir. Soc. Med. Iaşi – 2004 – Vol 108. Nr. 2, Supl. 1 pag. 1284 – 1294.
    10. Tumori chistice pancreatice benigne, consideraţii clinice, evolutive şi terapeutice
    F.D.Ungureanu, M. Ioachimescu, L. Ungurianu, M. Pricop, S. Cucu, M. Mihelis, A. Tudorache, M. Debreţin, G. Mircea, G. Alexandrescu, A.C. Moldovan, Iulia Boian - Rev. Med. Chir. Soc. Med. Iaşi – 2004 – Vol 108. Nr. 2, Supl. 1 pag. 1295 – 1303.
    11. Elemente de strategie operatorie în chirurgia laparoscopică a herniilor hiatale şi a refluxului gastroesofagian
    F.D.Ungureanu, L. Ungurianu, C.S. Alexandru, M. Ioachimescu, M. Pricop, D. Drăgoescu, A.C. Moldovan – Revista Chirurgia (2005) 100: 229-236; Nr.3, Vol 100; Mai-Iunie; ISSN:1221-9118;
    12. Opţiuni terapeutice clasice şi laparoscopice în chirurgia abceselor hepatice
    F.D.Ungureanu, L. Ungurianu, M. Ioachimescu, M. Debreţin, R. Hodrea, M. Pricop, D. Drăgoescu, A.C. Moldovan - Revista Chirurgia (2005) 100:149-158, Nr.2 Martie-Aprilie;
    13. Drenajul transomfalic extraperitoneal al abceselor hepatice pe cale laparoscopică
    F.D.Ungureanu, L. Ungurianu, M. Pricop, G. Mircea, M. Debreţin, A.C. Moldovan – Sub tipar, Analele Universităţii Titu Maiorescu, Seria Medicină – 2005;
    14. Drenajul transomfalic extraperitoneal în abcesele hepatice ale lobului stâng prin intermediul ligamentului rotund detaşat de ficat
    F.D.Ungureanu, L. Ungurianu, M. Pricop, M. Debreţin, A. Gadea, A. Tudorache, A.C. Moldovan - Sub tipar, Analele Universităţii Titu Maiorescu, Seria Medicină – 2005;

    C. Lucrari sustinute si publicate sub forma de rezumat la congrese sau conferinte nationale si internationale :
    1. Drenajul axial transligamentar in chirurgia biliara. Film video.
    F.D.Ungureanu E. Bratucu, CI. Daha, L. Ungurianu.
    Film video prezentat la cel de-al XX-lea Congres National de Chirurgie, Mamaia 24 - 26 mai, 2000. Rezumat publicat in volumul congresului, pag. 52, Constanta 2000.
    2. Comparative study between laparoscopic gastroesphagian antireflux procedures
    F.D.Ungureanu C. Daha, C. Dogioiu, L. Ungurianu, M. Pricop - Comunicare prezentata sub forma de film video la cel de-al III – lea Congres National de Chirurgie Laparoscopică - Sinaia, 24 – 26 mai 2001. Rezumat publicat in volumul congresului, Romanian Journal of Gastroenterology, june 2001, Vol. 10., Nr. 2., Pag 154;
    3. Extraperitoneal transomphalic drainage of the posthydatid hepatic restant cavity, by open and coeliscopic approach
    F.D.Ungureanu E. Bratucu, C. Daha, L. Ungurianu and S. Cucu - Proceedings of the Eurosurgery 2002, Lisbon Portugal, June 5-7, 2002, Monduzzi Editore, International Proceedings Division (pag 339-346). Rezumat publicat in volumul congresului, pag. 82;
    4. Drenajul transomfalic extraperitoneal in chistul hidatic al lobului sting hepatic prin transpozitia ligamentului rotund detasat de ficat
    F.D.Ungureanu L. Ungurianu, S. Cucu, A. Gadea, G. Mircea, I. Zaharescu, R. Dragomir - Congresul National de Chirurgie Nr. XXI, Sinaia, 15 – 17 mai, 2002, pag. 293;
    5. Polimorfism lezional in tumorile stenozante ale unghiului Treitz
    F.D.Ungureanu E. Bratucu, C. Daha, L. Ungurianu, S. Cucu, M. Pricop - Congresul National de Chirurgie Nr. XXI, Sinaia, 15 – 17 mai 2002, pag. 304;
    6. Drenajul cavitatii restante in chirurgia abceselor hepatice
    F.D.Ungureanu L. Ungurianu, M. Ioachimescu, R. Dragomir, M. Pricop - Congresul National de Chirurgie Nr. XXI, Sinaia, 15 – 17 mai 2002, pag. 312;
    7. Multiple Evolutive and Terapeutic Aspects Concerning the Carcinoid Tumors, Leiomyosarcoma and Invasive Metastases of the Treitz Angle -
    F.D.Ungureanu E. Bratucu, S. Haşiaş, S. Cucu, L. Ungurianu, M. Pricop, M. Debretin, A.M. Stefanescu, C. Ardelean, R. Dragomir. Nr. 191, Hepato-gastroenterology suppl. 1, vol 50, Decembrie 2003, pag. lxiii; Estoril, 13th IASG World Congres, Lisbon Portugal, 3 - 6 dec. 2003;
    8. Surgical strategy in laparoscopic transhiatal hernia repair and gastroesophagian antireflux procedures
    F.D.Ungureanu L. Ungurianu, C.S.Alexandru, M. Ioachimescu, A. Gadea, A. Tudorache, M. Pricop, M. Mihelis, I. Zaharescu, G. Mircea - 4th Romanian Congress of Laparoscopic Surgery, May 28-31 2003 – Revista Soc. Med. Chir. Iaşi, Vol 107, ISSN 0048-7848, Suppl. 1 Pag.22;
    9. Drenajul extraperitoneal al cavitatii restante posthidatice pe cale laparoscopica
    F.D.Ungureanu L. Ungurianu, S. Cucu, A. Gadea, M. Mihelis, R. Dragomir - Cel de-al IV-lea Congres National de Chirurgie Laparoscopica, Iasi, 29 – 31 mai 2003. Rezumat publicat in volumul congresului, Revista medico – chirurgicala a societatii medicilor naturalisti din Iasi, pag. 14;
    10. Elemente de strategie operatorie in chirurgia laparoscopica a herniilor hiatale si refluxului gastro-esofagian
    F.D.Ungureanu L. Ungurianu, C.S. Alexandru, M. Ioachimescu, A. Gadea, A. Tudorache, M. Pricop, M. Mihelis, I zaharescu, G. Mircea - Cel de-al IV-lea Congres National de chirurgie laparoscopica, Iasi, 29-31 mai 2003. Rezumat publicat in Revista medico-chirurgicala a societatii medicilor naturalisti din Iasi, pag. 22;
    11. Tumori chistice pancreatice benigne, consuderaţii clinice, evolutive şi terapeutice
    F.D.Ungureanu M. Ioachimescu, L. Ungurianu, M. Pricop, S. Cucu, M. Mihelis, A. Tudorache, M. Debreţin, G. Mircea, G. Alexandrescu, A.C. Moldovan, I. Boian – Al XXII-lea Congres Naţional de Chirurgie – Sovata 2004, Supl. Al Rev. Chirurgia, Martie – Aprilie, Vol 99, Nr. 2 2004, Pag 464;
    12. Rezultate la distanţă în chirurgia laparoscopică a herniilor hiatale şi a refluxului gastroesofagian
    F.D.Ungureanu L. Ungurianu, C.S.Alexandru, M. Ioachimescu, A. Gadea, A. Tudorache, M. Procop, M. Mihelis, I. Zaharescu, G. Mircea, A.C. Moldovan – Al Doilea Congres Naţional ARCE – Cluj 15 – 17 Septembrie 2004, Rev. Chirurgia, Supl. 1, Vol. 99, Septembrie 2004, Pag. S20.
    13. Chist coledocian, malformaţie complexă a căilor biliare intra şi extrahepatice
    F.D.Ungureanu M. Ioachimescu, L. Ungurianu, S. Cucu, A. Gadea, A. Tudorache, M. Pricop, I. Zaharescu, G. Mircea, A.C. Moldovan – Al XXII-lea Congres Naţional de Chirurgie – Sovata 2004, Supl. Al Rev. Chirurgia, Martie – Aprilie, Vol 99, Nr. 2 2004, Pag 462;
    14. Coleperitoneu tardiv după colecistectomia laparoscopică
    F.D.Ungureanu D.N. Straja, S. Haşiaş, L. Ungurianu, S. Cucu, M. Pricop, M. Debretin, G. Mircea, A. Gadea, A.C. Moldovan – Al XXII-lea Congres Naţional de Chirurgie – Sovata 2004, Supl. Al Rev. Chirurgia, Martie – Aprilie, Vol 99, Nr. 2 2004, Pag 463;
    15. Studiu clinic si endoscopic dupa chirurgia laparoscopica a herniilor hiatale operate
    F.D.Ungureanu L. Ungurianu, S.C. Alexandru, S. Cucu, Mihaela Pricop, Maria Mihelis, A.C. Moldovan – Al XXIII-lea Congres National de Chirurgie, Baile Felix 24-27 Mai 2006, Revista Chirurgia numar special de rezumate Vol 101/2006 Nr. 2 (S) Pag. 32;
    16. Tumori maligne ale intestinului subtire
    F.D.Ungureanu L. Ungurianu Maria Mihelis, Mihaela Pricop, Toba Madalina, A.C. Moldovan – Al XXIII-lea Congres National de Chirurgie, Baile Felix 24-27 Mai 2006, Revista Chirurgia numar special de rezumate Vol 101/2006 Nr. 2 (S) Pag. 59;
    17. Drenajul extraperitoneal transligamentar laparoscopic al cavitatii restante hepatice posthidatice si al abceselor hepatice – F.D.Ungureanu, L. Ungurianu, Mihaela Pricop, Mihelis Maria, Madalina Toba, Moldovan Cosmin , Revista Chirurgia, supliment, Vol 101, Nr. 4, Iulie – August 2006, pag 38, Cel de-al Treilea Congres ARCE Timisoara 4-7 Octombrie 2006;
    18. Drenajul extraperitoneal transligamentar laparoscopic al cavitatii restante hepatice posthidatice si al abceselor hepatice – F.D.Ungureanu, L. Ungurianu, Mihaela Pricop, Mihelis Maria, Madalina Toba, Moldovan Cosmin; Lucrare sustinuta la Congresul ARCE – Timisoara 2006;
    19. Studiu clinic si endoscopic postoperator in chirurgia laparoscopica a herniilor hiatale- F.D.Ungureanu, L. Ungurianu, S.C. Alexandru, S. Cucu, Mihaela Pricop, Maria Mihelis, A.C. Moldovan; Lucrare sustinuta la Congresul National de Chirurgie – Baile Felix 24-27 Mai 2006;
    20. Tumori maligne ale intestinului subtire - F.D. Ungureanu, L. Ungurianu, Mihaela Pricop, Maria Mihelis, A.C. Moldovan, Madalina Toba; Lucrare sustinuta la Congresul National de Chirurgie – Baile Felix 24-27 Mai 2006;
    21. Studiu clinic si endoscopic postoperator in chirurgia laparoscopica a herniilor hiatale - F.D.Ungureanu, L. Ungurianu, S.C. Alexandru, S. Cucu, Mihaela Pricop, Maria Mihelis, A.C. Moldovan; Lucrare sustinuta la Zilele Medicale Prahovene pe tema Patologia de Reflux, Sinaia 26-28 Octombrie 2006;

    12. Membru al asociaţiilor profesionale :
    • Societatea Romana de Chirurgie (SRC) din 2001;
    • Membru al Asociatiei Romane pentru Chirurgie Endoscopica si alte Tehnici Interventionale mini-invazive (ARCE) din 2001;

    13. Limbi straine cunoscute (foarte bine, bine) :
    • Lb. Engleza (Foarte bine, scris si citit);
    • Lb. Franceza (Foarte bine, scris si citit);

    14. Alte competenţe :

    15. Specializări şi calificări:Cursuri Postuniversitare :
    • Tehnici de baza in colecistectomia laparoscopica, 28-30.01.1998,CPPMF Bucuresti
    • Cancerul pancreatic; Pancreatita cronica, 7-8.05.1999 , IGSC,Bucuresti
    • Tehnici avansate in chirurgia laparoscopica,19-20.05.2000,Sp.Sf.Ioan Bucuresti
    • Cancerul tubului digestiv superior – esofag, stomac. Actualitati in chirurgia ficatului, 21-22.04.2001, IASG,Bucuresti
    • Chirurgia laparoscopica a cailor biliare , 24.05.2001, DGPPMFAM, Sinaia;
    • Chirurgia laparoscopica colo-rectala , 15-17.05.2002, UMF Carol Davila Bucuresti, Sinaia;
    • Advanced Course in Laparoscopic Colorectal Surgery, 21-22.03.2003, IRCAD Strasbourg;
    • Actualitati in diagnosticul si tratamentul cancerului colo-rectal, IASG,14-16.04.2004, Bucuresti ;
    • Tumori hepatice, 5-8.05.2004 , Congresul de Chirurgie, Sovata-Tg.Mures;

    16. Experienţa acumulată în alte programe naţionale/internaţionale :

    Programul/Proiectul : Funcţia : Perioada :
    Evaluarea rolului etiologic al microorganismelor emergente in infectiile umane. Utilizarea unor markeri fenotipici si moleculari in monitorizarea acestora
    CEEX : INFECTIO Nr. 143/2006 Responsabil stiintific 2006-2008



    Data completării :
    08.10.2010

    Semnătura,
    UNGURIANU LAURENTIU CRIS

    Vezi mai mult