Home medic Laurentiu Ungurianu Afectiuni medicale tratateBoli de sangeBoala Paget mamara si extramamara

Boala Paget mamara si extramamara 

2010-12-08 20:25:13

Introducere


Boala Paget este denumita dupa Sir James Paget, un chirurg englez care a descoperit pentru prima data boala in 1877. Boala Paget poate fi mamara sau extramamara. Boala mamara apare aproape exclusiv la femei, desi au fost raportate si afectari ale glandelor mamare la barbati. Pacientii cu boala Paget mamara prezinta eruptie eczematoasa, cronica pe mamelon si zona areolara. Boala trebuie diagnosticata adecvat fata de alte dermatoze inflamatorii benigne si pentru a detecta un cancer al sinului.

Boala Paget extramamara afecteaza glandul penisului, vulva si pielea. Elementele histologice ale celor doua forme ale bolii sunt similare, totusi patogeneza este diferita. Acest proces patologic afecteaza pielea genitala, perianala si alte regiuni cutanate bogate in glande apocrine. Debuteaza ca un adenocarcinom primar cutanat, epidermul devine infiltrat cu celule neoplazice cu diferentiere glandulara. Celulele tumorale origineaza din ductele glandelor apocrine sau din celulele stem keratinocitice. 25% din tumori sunt asociate cu neoplasm in situ sau invaziv. Neoplasmele asociate cu carcinomul anexelor cuprind: carcinomul glandelor Bartolin, al uretrei, vaginului, cervixului, endometrului, prostatei.

Boala Paget mamara este un carcinom intraductal al sinului cu extensie retrograda in epidermul adiacent prin ductele mamare epitelizate. Celulele maligne-Paget infiltreaza si prolifereaza in epiderm determinind ingrosarea mamelonului si a areolei. Aceste tumori sunt derivate din epiteliul luminal lactoferic al sinului.
O jumatate dintre pacientele cu boala Paget prezinta o masa palpabila la sin asociata cu metastaze ale nodulilor limfatici axilari. Doua treimi dintre pacientii cu limfadenopatie axilara raporteaza si o masa palpabila in sin. Supravietuirea depinde de prezenta sau absenta unei tumori palpabile in sin. Cind este prezenta prognosticul este nefast. 60% dintre pacientii cu boala Paget mamara prezinta masa detectabila in sin. Rata de supravietuire la acestia este de 40% la 5 ani si 30% la 10 ani. Decesul prin metastaze este de 60% la 10 ani. Supravietuirea pacientilor cu boala Paget si fara masa palpabila in sin este de 94% la 5 ani si 90% la 10 ani.

Mastectomia radicala sau modificata si exereza nodulilor axilari limfatici reprezinta terapiile indicate pentru pacientii cu boala Paget mamara cu masa palpabila in sin. Carcinomul in situ este descoperit la 65% dintre pacienti. Numarul de pacienti tratati prin metode mai conservative: excizia mamelonului, excizia conica, radioterapie este mic. Pacientii care sufera excizie in con si terapie cu tamoxifen au recurente dupa 5 ani, unii dezvolta metastaze. De aceea excizia in con nu este suficienta pentru pacientii cu boala limitata doar la mamelon.
Excizia locala larga cu excizia ganglionara axilara este recomandata pentru pacientii cu sau fara masa palpabila clinic. Terapiile conservative includ combinatia dintre excizia mamelonului, excizia partiala a sinului si radioterapia. Radioterapia nu poate controla intotdeauna cancerul de sin ocult, totusi poate fi folosita la pacientii care refuza mastectomia.

Pentru boala extramamara excizia chirurgicala a epidermului implicat este cel mai eficient tratament. Leziunile extramamare se extind peste marginile vizibile, astfel pielea trebuie examinata prin sectiuni transverse sau verticale. Biopsiile multiple anterior exciziei ajuta la interventia chirurgicala precisa. Boala multifocala necesita microchirurgie Mohs. Recurenta dupa excizia standard chirurgicala este de 30-60%, iar dupa chirurgia micrografica Mohs este de 8-26%. Durata scursa pina la recurenta este de 2. 5 ani in medie.


Semne si simptome


La femeile cu boala Paget mamara virsta variaza intre 24-84 de ani, cu media de diagnostic de 55 de ani. Boala mamara apare aproape exclusiv la femei, desi au fost raportate si afectari ale glandelor mamare la barbati. Pacientii cu boala Paget mamara prezinta un istoric lung de leziuni eczematoase ale pielii sau dermatita persistenta a mamelonului si zonei adiacente.
Leziunile eczematoase ale pielii in afectarea mamara sunt asociate cu urmatoarele simptome:
-eritem, descuamare, prurit, senzatie de arsura
-ulceratie, debacluri serosanguinolente prin canalele mamelonare
-singerare, excoriatii prin scarpinare
-retractia mamelonului sau prezenta unor noduli palpabili indica cancerul de sin
-leziunile au dimensiuni de la 3 mm pina la 15 cm in diametru
-se descrie si invaginarea mamelonului
-afectarea este obligatorie unilaterala
-rezolutia si recurenta unor vezicule mici.
Simptomele de durere, prurit si senzatie de arsura la nivelul sinului necesita adresabilitate imediata la medic.

Doua treimi dintre pacientii cu limfadenopatie axilara raporteaza si o masa palpabila in sin. Supravietuirea depinde de prezenta sau absenta unei tumori palpabile in sin. Cind este prezenta prognosticul este nefast. 60% dintre pacientii cu boala Paget mamara prezinta masa detectabila in sin. Rata de supravietuire la acestia este de 40% la 5 ani si 30% la 10 ani. Decesul prin metastaze este de 60% la 10 ani. Supravietuirea pacientilor cu boala Paget si fara masa palpabila in sin este de 94% la 5 ani si 90% la 10 ani.

Leziunile extramamare ale bolii Paget cuprind:
-cei mai multi pacienti au doar prurit in zona afectata fara alte simptome
-se descrie de obicei o leziune excematoasa inghinala, in zona genitala, perineala sau perianala
-simptomul cel mai intilnit este pruritul intens
-durerea si singerarea apar la leziunile cu evolutie indelungata
-initial se observa doar un usor eritem, crustificare si cresterea macerarii pielii afectate
- pruritul conduce la excoriatii proeminente si lichenificare.


Diagnostic


Studii imagistice.
Radiografia mamara
arata microcalcificari subareolare care ajuta la evaluarea si localizarea carcinomului de sin clinic ocult, nonpalpabil, alterarea arhitecturii sinului, ingrosarea mamelonului si a areolei prin edem, modificari ale mamelonului intro minoritate dintre pacienti.
Citologia prin razuire este o metoda neinvaziva de diagnostic rapid si de screening al pacientilor. Mamelonul este razuit cu o lamela de sticla iar stratul celular obtinut este colorat Giemsa sau Papanicolau. Prezenta unor celule mari cu raport nucleu-citoplasma ridicat, de forma acinara si vacuole intracitoplasmatice este diagnostica pentru boala maligna Paget. Prin metode imunohistochimice se detcteaza prezenta de mucina epiteliala si imunoperoxidaza.
Se practica si biopsia excizionala sau punctia tesutului afectat mamar.
Examen histologic
. Epidermul prezinta hiperkeratoza, parakeratoza si acantoza. Infiltrarea cu celule tumorale, mari, ovale cu mucina in straturile epidermului. Celulele Paget sunt aranjate in cuib sau formatiuni ductale. In leziunile ulcerate epidermul este inlocuit total de catre celulele tumorale. Celulele Paget nu invadeaza dermul direct ci se extind dea lungul glandelor sudoripare si foliculare.

Boala Paget mamara este clasificata in 4 stadii clinice:
-stadiul 0-leziunea limitata la epiderm fara carcinom in situ al sinului
-stadiul 1-leziune asociata cu carcinom ductal in situ imediat sub mamelon
-stadiul 2-leziunea asociata cu carcinom in situ ductal extensiv
-stadiul 3- leziunea asociata cu carcinom ductal invaiv.
Dintre toti pacientii cu boala Paget mamara, 40-50% au fie stadiu 1 sau 2. Acesti pacienti nu au tumora palpabila in sin. O tumora palpabila reprezinta stadiul 3, iar la peste jumatate dintre pacienti se asociaza cu limfadenopatie axilara.

Pentru pacientii cu boala extramamara examinarea include:
-inspectia completa a pielii corpului
-palparea nodulilor limfatici
-examinarea rectala
-sigmoidiscopia, cistoscopia.
Aditional femeile necesita examinare pelvica cu testul Papanicolau, examinarea sinilor si colposcopie.
Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: amiloidoza cutanata nodulara localizata, dermatita de contact, boala Bowen, eruptiile medicamentoase, melanomul malign, adenomul ductal mamelonar, adenomatoza eroziva a mamelonului, melanom malign in situ, cndidoza cutanata, lichen simplex cronic, placi de psoriazis, tinea cruris, intertrigo, carcinom celular bazal.


Tratament


Terapia in boala mamara Paget.
Mastectomia radicala sau modificata si exereza nodulilor axilari limfatici reprezinta terapiile indicate pentru pacientii cu boala Paget mamara cu masa palpabila in sin.
Carcinomul in situ este descoperit la 65% dintre pacienti. Numarul de pacienti tratati prin metode mai conservative: excizia mamelonului, excizia conica, radioterapie este mic. Pacientii care sufera excizie in con si terapie cu tamoxifen au recurente dupa 5 ani, unii dezvolta metastaze. De aceea excizia in con nu este suficienta pentru pacientii cu boala limitata doar la mamelon.

Excizia locala larga cu excizia ganglionara axilara este recomandata pentru pacientii cu sau fara masa palpabila clinic. Terapiile conservative includ combinatia dintre excizia mamelonului, excizia partiala a sinului si radioterapia. Radioterapia nu poate controla intotdeauna cancerul de sin ocult, totusi poate fi folosita la pacientii care refuza mastectomia.

Terapia in boala extramamara Paget.
Pentru boala extramamara excizia chirurgicala a epidermului implicat este cel mai eficient tratament. Leziunile extramamare se extind peste marginile vizibile, astfel pielea trebuie examinata prin sectiuni transverse sau verticale. Biopsiile multiple anterior exciziei ajuta la interventia chirurgicala precisa. Boala multifocala necesita microchirurgie Mohs. Recurenta dupa excizia standard chirurgicala este de 30-60%, iar dupa chirurgia micrografica Mohs este de 8-26%. Durata scursa pina la recurenta este de 2. 5 ani in medie.

Prognostic.
Supravietuirea depinde de prezenta sau absenta unei tumori palpabile in sin. Cind este prezenta prognosticul este nefast. 60% dintre pacientii cu boala Paget mamara prezinta masa detectabila in sin. Rata de supravietuire la acestia este de 40% la 5 ani si 30% la 10 ani. Decesul prin metastaze este de 60% la 10 ani. Supravietuirea pacientilor cu boala Paget si fara masa palpabila in sin este de 94% la 5 ani si 90% la 10 ani.

Dr. Laurentiu Ungurianu

Medic chirurg
Spitalul clinic CF Witting
Localitate: Bucuresti
  • Educatie:

    Universitatea: UMF Targu-Mures,

    Facultatea: Medicina generala,
    Promotia: 1995.

    Domeniu de interes profesional:

    CURRICULUM VITAE

    1. Nume: UNGURIANU

    2. Prenume: LAURENTIU CRISTIAN

    3. Data şi locul naşterii: 28.06.1968, Localitatea : Nehoiu, Judetul Buzau.

    4. Cetăţenie: ROMANA

    5. Stare civilă: CASATORIT

    6. Studii:

    Instituţia : Liceul de Matematica-Fizica „B.P.Hasdeu” Buzau Facultatea de Medicina Generala Tg. Mures Clinica de Chirurgie Generala „Caritas” Bucuresti
    Perioada : Sept.1982-iun.1986 Sept.1989-iul.1995 Ian.1996-ian.2001
    Grade sau diplome obţinute : Diploma de Bacalaureat Diploma de Licenta Medic Specialist Chirurgie Generala

    7. Titlul ştiinţific: Doctor in Medicina in baza Ordinului Ministrului Educatiei si Cercetarii nr.4199 din 30.05.2005

    8. Experienţa profesională:
    Perioada: Ian.1996-ian.2001 Mar.2001-oct.2005 Oct.2005 - prezent
    Locul: Bucuresti Bucuresti Bucuresti
    Instituţia: Clinica de Chirurgie Caritas Sp.Univ.CF Witing Sp.Univ.CF Witing
    Funcţia: Medic Rezident Chirurgie Generala Medic Specialist Chirurgie Generala Medic Primar Chirurgie Generala
    Descriere:

    9. Locul de muncă actual şi funcţia: Spitalul Universitar CF Nr 1 „Witing” - Bucuresti, Medic Primar

    10. Vechime la locul de muncă actual: 10 ani

    11. Lucrari stiintifice publicate (titlul, editura, anul – cele mai reprezentative lucrari) :

    A. Carti, cursuri publicate in edituri recunoscute, indrumare publicate, capitole publicate in volume colective, capitole teoretice publicate :
    • Tehnici curente în chirurgia clasică şi laparoscopică, vol. I – indrumator in practica chirurgicala – F.D.Ungureanu, Ungurianu L. si colab., Editura Univ. Titu Maiorescu 2005, ISBN 973-7963-73-3;
    • Chirurgia abceselor hepatice - Monografie - F.D.Ungureanu, Ungurianu L. si colab., Editura Univ. Titu Maiorescu 2005, ISBN 973-7963-74-1;
    • Chirurgia laparoscopică a herniilor hiatale - Monografie - F.D.Ungureanu, Ungurianu L. si colab., Editura Univ. Titu Maiorescu 2005, ISBN 973-7963-79-2;
    • Polimorfism lezional al unghiului duodeno-jejunal Treitz - Monografie - F.D.Ungureanu, Ungurianu L. si colab., Editura Univ. Titu Maiorescu 2005, ISBN 973-7963-80-6;
    • Tehnici curente in chirurgia clasica si laparoscopica - indrumator in practica chirurgicala – Vol II; F.D.Ungureanu, Ungurianu L. si colab., Editura „Titu Maiorescu” - Bucuresti 2006 – ISBN 973-7963-73-3. ISBN (10) 973-569-938-9 Vol 2; ISBN (13) 978-973-569-938-3 Vol 2;

    B. Lucrari, articole, studii publicate studii publicate „in extenso” in reviste de circulatie nationala si internationala :
    1. Drainage of the Common Bile Duct by the Axial Transomphalic Extraperitoneal Route. E. Bratucu, F.D.Ungureanu L. Ungurianu - Digestive Surgery, 2000, 17: 348 – 353;
    2. Complicatii hemoragice neobişnuite după o peritonită apendiculară gravă operată
    F.D.Ungureanu, E. Bratucu, S. Georgescu, D. Marin, C. Daha, M. Marincas, L. Ungurianu, E. Puiu. - Revista Chirurgia, 2001, vol. 96, nr. 3, pag. 297 -302;
    3. Fistula gastrica dirijata pentru ulcer acut postoperator perforat
    F.D.Ungureanu, E. Bratucu, C. Daha, M. Marincas, L. Ungurianu, E. Puiu. - Revista Chirurgia, 2001, vol. 96, nr. 4, pag. 383 – 386;
    4. Extraperitoneal transomphalic drainage of the posthydatid hepatic restant cavity, by open and coeliscopic approach
    F.D.Ungureanu, E. Bratucu, C. Daha, L. Ungurianu and S. Cucu - Proceedings of the Eurosurgery 2002, Lisbon Portugal, June 5-7, 2002, Monduzzi Editore, International Proceedings Division (pag 339-346);
    5. Tumori carcinoide, leiomiosarcom şi metastază invazivă de adecocarcionam ale unghiului duodeno-jejunal Treitz
    F.D.Ungureanu, E. Brătucu, S. Haşiaş, S. Cucu., L. Ungurianu, M. Pricop, M. Debreţin, A.M. Ştefănescu, C. Ardelean, R. Dragomir - Revista Chirurgia, 2004, vol. 99, Nr. 2, pag. 177 – 187.
    6. Drenajul transomfalic extraperitoneal al cavităţii resatnte hepatice posthidatice pe cale laparoscopică
    F.D.Ungureanu, L. Ungurianu, S. Cucu, A. Gadea, M. Mihelis, G. Mircea, R. Dragomir, A.C.Moldovan - Revista Chirurgia, 2004, vol. 99, Nr. 3, pag. 159 - 165.
    7. Chist coledocian congenital – anomalie complexă a căilor biliare intra şi extrahepatice
    F.D.Ungureanu, M. Ioachimescu, L. Ungurianu, M. Pricop, G. Mircea, D. Drăgoescu, A.C.Moldovan - Revista Chirurgia, 2005, vol. 100, Nr. 1, ISSN 1221-9118, pag. 63 - 68.
    8. Drenajul transomfalic extraperitoneal în chistul hidatic al lobului stâng hepatic prin transpoziţia ligamentului rotund detaşat de ficat
    F.D.Ungureanu, L. Ungurianu, S.Haşiaş, S.Cucu, A. Gadea, I. Zaharescu, G. Mircea, M. Debreţin, A. C. Moldovan - Revista Chirurgia, 2004, vol. 99, Nr. 1, pag. 87 - 92.
    9. Coleperitoneu postoperator tardiv după colecistectomia laparoscopică
    F.D.Ungureanu, D.N. Straja, S. Haşiaş, L. Ungurianu, S. Ccucu, M. Pricop, M. Debreţin, G. Mircea, A. Gâdea, A.C. Moldovan - Rev. Med. Chir. Soc. Med. Iaşi – 2004 – Vol 108. Nr. 2, Supl. 1 pag. 1284 – 1294.
    10. Tumori chistice pancreatice benigne, consideraţii clinice, evolutive şi terapeutice
    F.D.Ungureanu, M. Ioachimescu, L. Ungurianu, M. Pricop, S. Cucu, M. Mihelis, A. Tudorache, M. Debreţin, G. Mircea, G. Alexandrescu, A.C. Moldovan, Iulia Boian - Rev. Med. Chir. Soc. Med. Iaşi – 2004 – Vol 108. Nr. 2, Supl. 1 pag. 1295 – 1303.
    11. Elemente de strategie operatorie în chirurgia laparoscopică a herniilor hiatale şi a refluxului gastroesofagian
    F.D.Ungureanu, L. Ungurianu, C.S. Alexandru, M. Ioachimescu, M. Pricop, D. Drăgoescu, A.C. Moldovan – Revista Chirurgia (2005) 100: 229-236; Nr.3, Vol 100; Mai-Iunie; ISSN:1221-9118;
    12. Opţiuni terapeutice clasice şi laparoscopice în chirurgia abceselor hepatice
    F.D.Ungureanu, L. Ungurianu, M. Ioachimescu, M. Debreţin, R. Hodrea, M. Pricop, D. Drăgoescu, A.C. Moldovan - Revista Chirurgia (2005) 100:149-158, Nr.2 Martie-Aprilie;
    13. Drenajul transomfalic extraperitoneal al abceselor hepatice pe cale laparoscopică
    F.D.Ungureanu, L. Ungurianu, M. Pricop, G. Mircea, M. Debreţin, A.C. Moldovan – Sub tipar, Analele Universităţii Titu Maiorescu, Seria Medicină – 2005;
    14. Drenajul transomfalic extraperitoneal în abcesele hepatice ale lobului stâng prin intermediul ligamentului rotund detaşat de ficat
    F.D.Ungureanu, L. Ungurianu, M. Pricop, M. Debreţin, A. Gadea, A. Tudorache, A.C. Moldovan - Sub tipar, Analele Universităţii Titu Maiorescu, Seria Medicină – 2005;

    C. Lucrari sustinute si publicate sub forma de rezumat la congrese sau conferinte nationale si internationale :
    1. Drenajul axial transligamentar in chirurgia biliara. Film video.
    F.D.Ungureanu E. Bratucu, CI. Daha, L. Ungurianu.
    Film video prezentat la cel de-al XX-lea Congres National de Chirurgie, Mamaia 24 - 26 mai, 2000. Rezumat publicat in volumul congresului, pag. 52, Constanta 2000.
    2. Comparative study between laparoscopic gastroesphagian antireflux procedures
    F.D.Ungureanu C. Daha, C. Dogioiu, L. Ungurianu, M. Pricop - Comunicare prezentata sub forma de film video la cel de-al III – lea Congres National de Chirurgie Laparoscopică - Sinaia, 24 – 26 mai 2001. Rezumat publicat in volumul congresului, Romanian Journal of Gastroenterology, june 2001, Vol. 10., Nr. 2., Pag 154;
    3. Extraperitoneal transomphalic drainage of the posthydatid hepatic restant cavity, by open and coeliscopic approach
    F.D.Ungureanu E. Bratucu, C. Daha, L. Ungurianu and S. Cucu - Proceedings of the Eurosurgery 2002, Lisbon Portugal, June 5-7, 2002, Monduzzi Editore, International Proceedings Division (pag 339-346). Rezumat publicat in volumul congresului, pag. 82;
    4. Drenajul transomfalic extraperitoneal in chistul hidatic al lobului sting hepatic prin transpozitia ligamentului rotund detasat de ficat
    F.D.Ungureanu L. Ungurianu, S. Cucu, A. Gadea, G. Mircea, I. Zaharescu, R. Dragomir - Congresul National de Chirurgie Nr. XXI, Sinaia, 15 – 17 mai, 2002, pag. 293;
    5. Polimorfism lezional in tumorile stenozante ale unghiului Treitz
    F.D.Ungureanu E. Bratucu, C. Daha, L. Ungurianu, S. Cucu, M. Pricop - Congresul National de Chirurgie Nr. XXI, Sinaia, 15 – 17 mai 2002, pag. 304;
    6. Drenajul cavitatii restante in chirurgia abceselor hepatice
    F.D.Ungureanu L. Ungurianu, M. Ioachimescu, R. Dragomir, M. Pricop - Congresul National de Chirurgie Nr. XXI, Sinaia, 15 – 17 mai 2002, pag. 312;
    7. Multiple Evolutive and Terapeutic Aspects Concerning the Carcinoid Tumors, Leiomyosarcoma and Invasive Metastases of the Treitz Angle -
    F.D.Ungureanu E. Bratucu, S. Haşiaş, S. Cucu, L. Ungurianu, M. Pricop, M. Debretin, A.M. Stefanescu, C. Ardelean, R. Dragomir. Nr. 191, Hepato-gastroenterology suppl. 1, vol 50, Decembrie 2003, pag. lxiii; Estoril, 13th IASG World Congres, Lisbon Portugal, 3 - 6 dec. 2003;
    8. Surgical strategy in laparoscopic transhiatal hernia repair and gastroesophagian antireflux procedures
    F.D.Ungureanu L. Ungurianu, C.S.Alexandru, M. Ioachimescu, A. Gadea, A. Tudorache, M. Pricop, M. Mihelis, I. Zaharescu, G. Mircea - 4th Romanian Congress of Laparoscopic Surgery, May 28-31 2003 – Revista Soc. Med. Chir. Iaşi, Vol 107, ISSN 0048-7848, Suppl. 1 Pag.22;
    9. Drenajul extraperitoneal al cavitatii restante posthidatice pe cale laparoscopica
    F.D.Ungureanu L. Ungurianu, S. Cucu, A. Gadea, M. Mihelis, R. Dragomir - Cel de-al IV-lea Congres National de Chirurgie Laparoscopica, Iasi, 29 – 31 mai 2003. Rezumat publicat in volumul congresului, Revista medico – chirurgicala a societatii medicilor naturalisti din Iasi, pag. 14;
    10. Elemente de strategie operatorie in chirurgia laparoscopica a herniilor hiatale si refluxului gastro-esofagian
    F.D.Ungureanu L. Ungurianu, C.S. Alexandru, M. Ioachimescu, A. Gadea, A. Tudorache, M. Pricop, M. Mihelis, I zaharescu, G. Mircea - Cel de-al IV-lea Congres National de chirurgie laparoscopica, Iasi, 29-31 mai 2003. Rezumat publicat in Revista medico-chirurgicala a societatii medicilor naturalisti din Iasi, pag. 22;
    11. Tumori chistice pancreatice benigne, consuderaţii clinice, evolutive şi terapeutice
    F.D.Ungureanu M. Ioachimescu, L. Ungurianu, M. Pricop, S. Cucu, M. Mihelis, A. Tudorache, M. Debreţin, G. Mircea, G. Alexandrescu, A.C. Moldovan, I. Boian – Al XXII-lea Congres Naţional de Chirurgie – Sovata 2004, Supl. Al Rev. Chirurgia, Martie – Aprilie, Vol 99, Nr. 2 2004, Pag 464;
    12. Rezultate la distanţă în chirurgia laparoscopică a herniilor hiatale şi a refluxului gastroesofagian
    F.D.Ungureanu L. Ungurianu, C.S.Alexandru, M. Ioachimescu, A. Gadea, A. Tudorache, M. Procop, M. Mihelis, I. Zaharescu, G. Mircea, A.C. Moldovan – Al Doilea Congres Naţional ARCE – Cluj 15 – 17 Septembrie 2004, Rev. Chirurgia, Supl. 1, Vol. 99, Septembrie 2004, Pag. S20.
    13. Chist coledocian, malformaţie complexă a căilor biliare intra şi extrahepatice
    F.D.Ungureanu M. Ioachimescu, L. Ungurianu, S. Cucu, A. Gadea, A. Tudorache, M. Pricop, I. Zaharescu, G. Mircea, A.C. Moldovan – Al XXII-lea Congres Naţional de Chirurgie – Sovata 2004, Supl. Al Rev. Chirurgia, Martie – Aprilie, Vol 99, Nr. 2 2004, Pag 462;
    14. Coleperitoneu tardiv după colecistectomia laparoscopică
    F.D.Ungureanu D.N. Straja, S. Haşiaş, L. Ungurianu, S. Cucu, M. Pricop, M. Debretin, G. Mircea, A. Gadea, A.C. Moldovan – Al XXII-lea Congres Naţional de Chirurgie – Sovata 2004, Supl. Al Rev. Chirurgia, Martie – Aprilie, Vol 99, Nr. 2 2004, Pag 463;
    15. Studiu clinic si endoscopic dupa chirurgia laparoscopica a herniilor hiatale operate
    F.D.Ungureanu L. Ungurianu, S.C. Alexandru, S. Cucu, Mihaela Pricop, Maria Mihelis, A.C. Moldovan – Al XXIII-lea Congres National de Chirurgie, Baile Felix 24-27 Mai 2006, Revista Chirurgia numar special de rezumate Vol 101/2006 Nr. 2 (S) Pag. 32;
    16. Tumori maligne ale intestinului subtire
    F.D.Ungureanu L. Ungurianu Maria Mihelis, Mihaela Pricop, Toba Madalina, A.C. Moldovan – Al XXIII-lea Congres National de Chirurgie, Baile Felix 24-27 Mai 2006, Revista Chirurgia numar special de rezumate Vol 101/2006 Nr. 2 (S) Pag. 59;
    17. Drenajul extraperitoneal transligamentar laparoscopic al cavitatii restante hepatice posthidatice si al abceselor hepatice – F.D.Ungureanu, L. Ungurianu, Mihaela Pricop, Mihelis Maria, Madalina Toba, Moldovan Cosmin , Revista Chirurgia, supliment, Vol 101, Nr. 4, Iulie – August 2006, pag 38, Cel de-al Treilea Congres ARCE Timisoara 4-7 Octombrie 2006;
    18. Drenajul extraperitoneal transligamentar laparoscopic al cavitatii restante hepatice posthidatice si al abceselor hepatice – F.D.Ungureanu, L. Ungurianu, Mihaela Pricop, Mihelis Maria, Madalina Toba, Moldovan Cosmin; Lucrare sustinuta la Congresul ARCE – Timisoara 2006;
    19. Studiu clinic si endoscopic postoperator in chirurgia laparoscopica a herniilor hiatale- F.D.Ungureanu, L. Ungurianu, S.C. Alexandru, S. Cucu, Mihaela Pricop, Maria Mihelis, A.C. Moldovan; Lucrare sustinuta la Congresul National de Chirurgie – Baile Felix 24-27 Mai 2006;
    20. Tumori maligne ale intestinului subtire - F.D. Ungureanu, L. Ungurianu, Mihaela Pricop, Maria Mihelis, A.C. Moldovan, Madalina Toba; Lucrare sustinuta la Congresul National de Chirurgie – Baile Felix 24-27 Mai 2006;
    21. Studiu clinic si endoscopic postoperator in chirurgia laparoscopica a herniilor hiatale - F.D.Ungureanu, L. Ungurianu, S.C. Alexandru, S. Cucu, Mihaela Pricop, Maria Mihelis, A.C. Moldovan; Lucrare sustinuta la Zilele Medicale Prahovene pe tema Patologia de Reflux, Sinaia 26-28 Octombrie 2006;

    12. Membru al asociaţiilor profesionale :
    • Societatea Romana de Chirurgie (SRC) din 2001;
    • Membru al Asociatiei Romane pentru Chirurgie Endoscopica si alte Tehnici Interventionale mini-invazive (ARCE) din 2001;

    13. Limbi straine cunoscute (foarte bine, bine) :
    • Lb. Engleza (Foarte bine, scris si citit);
    • Lb. Franceza (Foarte bine, scris si citit);

    14. Alte competenţe :

    15. Specializări şi calificări:Cursuri Postuniversitare :
    • Tehnici de baza in colecistectomia laparoscopica, 28-30.01.1998,CPPMF Bucuresti
    • Cancerul pancreatic; Pancreatita cronica, 7-8.05.1999 , IGSC,Bucuresti
    • Tehnici avansate in chirurgia laparoscopica,19-20.05.2000,Sp.Sf.Ioan Bucuresti
    • Cancerul tubului digestiv superior – esofag, stomac. Actualitati in chirurgia ficatului, 21-22.04.2001, IASG,Bucuresti
    • Chirurgia laparoscopica a cailor biliare , 24.05.2001, DGPPMFAM, Sinaia;
    • Chirurgia laparoscopica colo-rectala , 15-17.05.2002, UMF Carol Davila Bucuresti, Sinaia;
    • Advanced Course in Laparoscopic Colorectal Surgery, 21-22.03.2003, IRCAD Strasbourg;
    • Actualitati in diagnosticul si tratamentul cancerului colo-rectal, IASG,14-16.04.2004, Bucuresti ;
    • Tumori hepatice, 5-8.05.2004 , Congresul de Chirurgie, Sovata-Tg.Mures;

    16. Experienţa acumulată în alte programe naţionale/internaţionale :

    Programul/Proiectul : Funcţia : Perioada :
    Evaluarea rolului etiologic al microorganismelor emergente in infectiile umane. Utilizarea unor markeri fenotipici si moleculari in monitorizarea acestora
    CEEX : INFECTIO Nr. 143/2006 Responsabil stiintific 2006-2008



    Data completării :
    08.10.2010

    Semnătura,
    UNGURIANU LAURENTIU CRIS

    Vezi mai mult